Titlu original: "The Tattooist of Auschwitz"
Autor: Heather Morris
Editura: Humanitas
Gen: Fictiune istorica
Anul aparitiei: 2019
Numar pagini: 312
"Tatuatorul de la Auschwitz se bazeaza pe povestea din spatele unuia dintre cele mai puternice simboluri ale Holocaustului: numerele verzi-albastrui tatuate pe bratele prizonierilor, femei si barbati deopotriva. Cand lui Lale i se ofera ocazia de a fi Tatowierer la Auschwitz, tanarul evreu slovac intelege ca aceasta poate fi sansa lui sa supravietuiasca, desi trebuie sa-si intepe pana la sange semenii, act pe care il resimte ca pe o dureroasa profanare. De la masa la care lucreaza, nici nu i se permite sa ridice capul spre cei al caror destin il pecetluieste astfel. Dar intr-o zi reuseste sa surprinda privirea unei tinere al carei nume il afla in cele din urma: Gita." Sincer va zic, nici nu stiu cum sa incep. Nu au trecut nici macar 24 de ore de cand am finalizat Tatuatorul de la Auschwitz, iar eu inca ma simt coplesita de cele citite. Niciodata nu mi-as fi putut imagina o asemnea poveste, daramite faptul ca intr-un asemnea loc iubirea isi poate gasi camin. Astazi va voi prezenta o carte cu si despre speranta, o carte care ne arata ca indiferent ce ororile vietii iubirea ne poate tine in viata.
Cartea "Tatuatorul de la Auschwitz" ne prezinta povestea lui Lale care ajunge in cel mai mare lagar nazist. Crezand initial ca el avea sa munceasca cinstit acolo, nu i-ar fi trecut prin cap minciuna adusa de statul sovietic si cu atat mai putin prin ce avea sa treaca acolo. Astfel ca, destept fiind si ghidat de instictul supravietuirii Lale face orice ca sa poata scapa cu viata din acel iad pe pamant. Ajunge sa fie tatuator, desi va fi macinat toata viata de vinovatie si de ideea de a fi colaborationist cu nazistiii. El fiind cel care zilnic ii numerota pe toti cei adusi in lagar era prezent la toate durerile si suferintele celor din jurul sau.
Intr-o zi cand a sosit primul transport de femei el isi vede pentru prima data sufletul pereche. Iar de aici porneste o adevarat poveste ghidata de iubire si de instinctul supravietuirii. Optimismul lui Lale privind ideea plecarii intr-o zi din acel lagar si faptul ca le insufla si celorlalti aceasta bunstare i-a facut pe multi sa spere ca vor scapa candva de acolo. I-a redat Gitei (iubirea vietii lui) speranta ca vor scapa de acele orori si vor trai fericiti o viata pana la adanci batraneti.
Ceea ce nu stia Lale este ca nu se scapa atat de usor de la Auschwitz. Este partas la multe tragedii riscand chiar sa isi piarda propriul suflet si propriul optimism. Va duce o lupta grea intre a nu isi pierde crezul si a face orice pentru a supravietui.
Este o carte cu un puternic bagaj emotional, doar prin simpla idee ca actiunea are loc la Auschwitz. O carte pe care nu o poti lasa din mana, dar care totodata ne da o lectie de viata extrem de importanta: atata timp cat esti in viata, exista speranta si pentru o noua zi. Lupta pe care au dus-o acei oameni ma face sa am un respect enorm pentru cei ce au supravietuit acelui infern, dar si pentru cei care ar fi putut scapa, dar nu au avut nici o sansa.
Am ales sa va vorbesc despre aceasta carte si aici, nu doar pe instagram, deoarece este important sa nu uitam prin ce au trecut cei de dinaintea noastra. Este important sa ne amintim si sa ii comemoram si cum putem face asta mai bine decat citind chiar marturiile lor? Va recomand acest roman mai ales ca a pornit de la o poveste reala. Poate fi citita atat de un pasionat al literaturii istorice cat si de un vanator de carti romantice. Sunt sigura ca o sa va impresioneze profund cele relatate de Heather Morris. Nu stiu cum ar fi putut scrie cele intamplate mai profund, dar fata de tot ce am citit din acest domeniu aceasta carte este a doua cel mai bine scrisa, prima din topul meu fiind "Hotul de carti".
"Dacă te trezești dimineața, atunci aceea este o zi bună."
"Când termină, îi ține brațul o clipă mai mult decât e necesar, privind-o în ochi. Zâmbește slab, chinuit. Ea îi răspunde cu un zâmbet și mai slab. Ochii ei dansează însă în fața lui. Privindu-i, inima lui pare că se oprește și totodată începe să bată pentru prima oară, bubuind, aproape amenințând să îi sară din piept."