Titlu: "Păcatele fiului"
Autor: Theo Anghel
Gen: Fantasy
An apariție: 2018
Număr pagini: 293
Editura: Quantum Publishers

Cum rareori lucrurile sunt ceea ce par a fi, nici deținutul pe care îl cunoaște cu ocazia vizitei la închisoare nu se dovedește a fi ceea ce aștepta Lia să găsească.
Cu timpul, cei doi descoperă o legătură subtilă care le unește destinele și, indiferent cât de mult se străduiesc să renege evidențele, trecutul se încăpățânează să influențeze prezentul amândurora. "
Vai de Păcatele fiului,
dar vai de păcatele mele după ce am citit Păcatele
fiului. Suntem doi păcatoși, dar știți ceva?
Nu regretăm nimic! Sau poate da...
***
De
această dată facem cunoștință cu Luca, un demon dintr-o lume
îndepărtată. Și (mă abat puțin de la subiect) că să vă zic un mic secret, când
am început să citesc "Am murit, din fericire" eu voiam o relație
între Abel și Oriana. Așa credeam că va decurge firul poveștii. Dar autoarea
ne-a pregătit altceva. Ei bine de această dată parcă a știut dorința
mea de atunci și mi-a îndeplinit-o. Și nu vă imaginați cum am savurat cartea!
[Și pe Luca :))]
Revenind la ideea inițială, de această dată îl cunoaștem pe Luca: genul personajului arogant, cu glumele mereu la el, dar, totodată, cu un suflet ce nu îl lasă să fie atât de rău pe cât ar trebui. Astfel regulile impuse de sus și personalitatea lui se bat cap în cap, ajungând la un razboi interior pentru minunatul nostru, Luca. Dar sunt convinsa ca va trece peste impas, căci este un personaj cu un caracter puternic, un personaj ce nu se lasă cu una cu două.
Povestea lui este simplă și concretă la prima vedere: un bărbat ce a fost închis pentru mai multe crime. Ceea ce le bagă în ceață pe personajele noastre este motivul pentru care a ajuns să săvârșească aceste fapte. Curiozitatea fiind mare și faima redacției la fel, facem cunoștiință cu Lia.
Lia, protagonista cărții, este o jurnalistă talentată cu o viață normală și modestă. Cotidianul ei ia o întorsatură radicală când este trimisă de către șeful ei de redacție să ia un interviu deținutului nostru sus-amintit. Ajunsă la fața locului, o multitudine de sentimente contradictorii și o senzație ciudată de frică se instalează în corpul ei, iar deținutul nostru, Luca, nu se sfiește să se folosească de sarcasmul caracterisc personajelor masculine ale autoarei și bineînțeles că, în loc să vă temeți pentru viața Liei, cel mai probabil, o să faceți și voi că mine: o să râdeti!
Nici Lia nu se lasă mai
prejos, acceptarea de a fi călcată în picioare de sarcasmul pușcariașului
nefiind cap de listă în repertoriul ei. Cu toate că mintea îi spune să o ia la
fugă cât mai repede, orgoliul și reputația ei inving, răspunzându-i lui Luca
exact așa cum merită și încercând, fără reusită, să scoată motivele ascunse în
spatele faptelor lui.
Ulterior, povestea lui
prinde contur și aflăm că Luca nu este doar un simplu pușcariaș, ci un demon,
cum am menționat anterior, cu un trecut plin de aventuri pe care le vom
cunoaște și noi, bineînțeles. La una dintre întâlnirile lor pentru
interviu, el îi oferă un inel, pe care ea îl acceptă datorită explicației
convingătoare date de Luca: acea bijuterie o va ajuta să nu îi mai fie frică.
Dar odată cu acel inel Lia începe să aibă vise ciudate despre o fată numită
Lheya. Povestea ei i se deruleaza Liei în fragmente, în fiecare noapte,
dezvăluindu-i protagonistei noastre o latură interioară de mult uitată.
Întâmplări din trecut se îmbină cu cele din prezent, creând o armonie mistică, puțin înfricoșătoare, dar extrem de plăcută. Astfel avem parte de o povestire în ramă, cu două lumi diferite, din timpuri diferite. În prima îi avem în prim plan pe Luca și Lia, iar în a doua pe Lheya și Beleth (despre care nu vă zic nimic ca să nu strict farmecul romanului). Ambele sunt la fel de palpitante, pline de aventură și întorsături de situație, scrise în așa fel încât să nu poți lăsa cartea din mâna nici măcar o secundă.
„Unei flori rare, nevăzute, sărutată doar de soarele durerii, trebuie să-i smulgi toate petalele.”
"Destinul meu se întrepătrundea cu al lui Luca la niveluri extraordinar de profunde. Sufletele noastre veneau din negura timpului, căutându-se cu ardoare unul pe celălalt peste vremuri."
___________________________________________________________________________________







Recenzia ta este minunata. Am citit si eu Pacatele fiului si m-a tinut cu sufletul la gura. Abia astept volumul 2. Theo este geniala :)
RăspundețiȘtergereOh,stij perfect ce zici. Inca ma gandesc la finalul acel lasat in aer :))
ȘtergereMultumesc!❤
N-am citit nimic de la Theo, dar o sa caut cartea asta.
RăspundețiȘtergereAm tot citit recenzii faine despre cartile lui Theo Anghel, o si urmaresc online, dar nu stiu ce ma retine... Intrebare: cam de la ce varsta crezi ca sunt potrivite aceste carti? Young adult / adolescenti?
RăspundețiȘtergereCred ca sunt potrivite pentru +14 ani. Asa este indicat si de catre edituri si asa este si bine sa fie citite,dupa parerea mea
ȘtergereCat despre retinere inlatur-o :))
Trebuie sa citesti cartile ei! O sa iti placa maxim!
Chiar m-ai facut curioasa. Povestea este incitanta si o s-o adaug si eu pe lista!
RăspundețiȘtergere